Noul Colegiu CNSAS constituit ilegal

A devenit o obişnuinţă ca în România legile să nu mai fie respectate. Un fost învăţător mi-a explicat ce e legea şi de ce clasicul principiu nimeni nu e mai presus de lege nu funcţionează. În cuvintele acestuia, legea e un fir peste care sar dulăii, pe sub care trec căţei şi în care se opresc doar boii, adică majoritatea cetăţenilor de rând, care nu posedă relaţiile politice ale dulăilor şi abilitatea căţeilor de a se strecură pe sub acest fir invizibil, care este legea.

Conform legii, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS sunt numiţi de Parlamentul României după cum urmează: 

„a) un membru, reprezentant al societăţii civice, propus de Preşedintele României, pe baza consultării cu organizaţii neguvernamentale; b) un membru, reprezentant al societăţii civile, propus de primul-ministru, pe baza consultării cu organizaţii neguvernamentale (subl. ns. – D.L.); c) 9 membri, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a celor două Camere”. 

Este dreptul actualelor partide parlamentare de a înainta propuneri pentru cele 9 poziţii din Colegiul CNSAS, iar unele dintre aceste propuneri sunt chiar încurajatoare. Este cazul istoricilor Adrian Cioflâncă şi Florin Abraham, cu activitate recunoscută şi apreciată în domeniu.  Dar cum se face că Parlamentul României nu a sesizat că numirile altor doi membri ai Colegiului CNSAS nu respectă legea de organizare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi că această instituţie nu a sesizat o încălcare grosolană a legii, vizibilă chiar şi de pe Marte.

Nu există nici o dovadă că numirile lui Dragoş Petrescu (propus de Administraţia Prezidenţială) şi Claudiu Secaşiu (propus de Guvernul României) s-au făcut în conformitate cu O.U.G., nr. 24/2008 articolul 17, aliniatul 2, literele a şi b, care stipulează că ei trebuie numiţi dintre reprezentanţi ai societăţii civile şi numai în urma consultărilor cu organizaţii nonguvernamentale. Este evident că aceste două persoane nu au nici o legătură cu societatea civilă. La fel de evident este şi faptul că, în ultimele luni, aceştia au făcut sluj pe la mai multe partide, cu scopul de a obţine un alt mandat de 6 ani şi de a beneficia în continuare de avantajele funcţiei de membru al Colegiului CNSAS.

În conformitate cu legea 544/2001, solicităm Administraţiei Prezidenţiale şi Guvernului Românie:

- Să ne transmită o copie după procesul verbal, întocmit în urma consultărilor dintre aceste două instituţii şi societatea civilă;

- Să ne specifice ce organizaţii au mai participat la aceste consultări şi ce alte propuneri au mai existat şi când au avut loc consultările, dacă acestea au avut loc. 

Este evident că societatea civilă nu va reuşi nici în următorii ani să-şi exercite un drept constituţional şi anume să propună un reprezentant al ei pentru funcţia de membru al Colegiului CNSAS. În schimb, se pare că Biserica Ortodoxă Română a reuşit să-şi trimită în Colegiu o persoană ale cărei afinităţi cu BOR sunt de notorietate – jurnalistul Florian Bichir. Desigur, domnia sa nu este în culpă, iar fotoliul de membru al Colegiului CNSAS este mai confortabil şi mult mai aducător de venituri decât onorabila profesie de jurnalist. De asemenea ne întrebăm ce mai caută în structura Colegiului CNSAS un membru care este virtual lustrabil, în conformitate cu Legea Lustraţiei, adoptată de curând tot de către Parlamentul României, lege care mai aşteaptă doar avizul Preşedintelui pentru a fi promulgată?