Raportul studiului Activismul si cultura protestului la tinerii din România

Bucureşti, 14 februarie 2012 - Asociaţia Mişcarea Civică Miliţia Spirituală a lansat studiul „Activismul şi cultura protestului la tinerii din România” în cadrul unei conferinţe care a avut loc pe 14 februarie la Facultatea de Istorie din Bucureşti. Majoritatea tinerilor intervievaţi în cadrul cercetării nu au participat niciodată la proteste, susţinând fie că nu au avut prilejul, fie că protestele sunt inutile sau ineficiente. Cu toate acestea, aceştia consideră că există motive pentru care ar protesta, cel mai important fiind recuperarea unor drepturi. 

 „Am vrut să aflăm ce anume mai ştiu tinerii de astăzi despre concepte precum atitudine, opinie critică, civism, cetăţenie, participare cetăţenească. Nu este doar un demers teoretic, ci ne dorim o dezbatere mai largă la nivel social în jurul acestui subiect, convinşi fiind de existenţa unui potenţial mare de implicare al tinerilor în păstrarea unui echilibru democratic real în societatea noastră. Am fost alături de tineri atunci când am ocupat pentru 100 de ore Facultatea de Istorie, anul trecut, iar în acest început de an în Piaţa Universităţii. Prin acest studiu, am vrut să aflăm care sunt cauzele pentru lipsa de motivaţie a tinerilor cu privire la implicarea civică”, a declarat Mihail Bumbeş, preşedintele Asociaţiei Miliţia Spirituală.

Ca urmare a concluziilor studiului, Asociaţia Miliţia Spirituală doreşte să atragă atenţia asupra unor aspecte care ar trebui să-i preocupe în egală măsură pe toţi actorii implicaţi în bunul mers al democraţiei: 

·         Tinerii cred mai degrabă în valori precum dreptatea, respectul şi adevărul decât în solidaritate şi curaj – două dintre ingredientele esenţiale pentru un comportament real în zona activismului;

·         Implicarea civică este, mai degrabă, asociată tinerilor care provin din familii cu un venit ridicat, studenţilor care urmează sau au absolvit o formă de învăţământ superior sau persoanelor tinere care aparţin unei organizaţii şi-şi motivează acţiunile în conformitate cu o anumită ideologie;

·         Tinerii au tendinţa să socializeze mai degrabă online şi nu sunt preocupaţi să socializeze offline şi să dezbată în cercul de prieteni subiecte cu caracter politic sau teme în conexiune cu implicarea civică;

·         Tinerii asociază protestul mai degrabă cu o situaţie de risc fizic sau social decât cu o expresie a nemulţumirii şi dorinţei de rezolvare a nedreptăţilor sociale cauzate de slaba guvernare. 

Printre persoanele care au luat cuvântul la eveniment s-au numărat Mircea Toma – Agenţia de Monitoriza a Presei ActiveWatch (moderatorul dezbaterii), Alfred Bulai - SNSPA, Carol Căpiţă - Facultatea de Istorie, Petru Dandea – Cartel Alfa, Ruxandra Ivan - Miliţia Spirituala,  Oana Preda – Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Costel Popa - Ecopolis şi Nicuşor Dan - Asociaţia Salvaţi Bucureştiul. 

Studiul a fost realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la solicitarea Asociaţiei Miliţia Spirituală în intervalul octombrie – decembrie 2011. Cercetarea a fost centrată pe grupul de vârstă cuprins între 18 şi 29 de ani, subiecţii fiind selectaţi din rândul persoanelor cu educaţie medie, ongişti, studenţi şi tineri care deţin un loc de muncă în sectorul corporatist. 

Pentru detalii suplimentare vă rugam să îi contactaţi pe:

Mihail Bumbeş, preşedintele Asociaţiei Miliţia Spirituală, tel. 0745 250 598, militiaspirituala@gmail.com

Vezi Raportul IMAS.

Despre Asociaţia Mişcarea Civică Miliţia Spirituală

Miliţia Spirituală este o organizaţie non-guvernamentală şi neafiliată politic. Misiunea asociaţiei este de a mobiliza conştiinţa civică activă şi spiritul solidarităţii cetăţenilor, plecând de la următoarele valori: libertatea de conştiintă, militantismul şi determinarea pentru consolidarea spiritului civic, solidaritatea, demnitatea persoanei umane, curajul de a asuma o opinie si de a o susţine  prin acţiuni concrete. 

Printre obiectivele Miliţiei Spirituale se numără promovarea spiritului de toleranţă, implicarea cetăţenilor în procesul decizional al politicilor publice, asigurarea transparenţei instituţiilor publice, apărarea şi respectarea drepturilor omului aşa cum sunt ele stipulate în legislaţia internă şi în tratatele internaţionale şi salvarea patrimoniului naţional.