„România şi Europa. Acumularea decalajelor”

De o impresionantă erudiţie, ultima carte a profesorului Murgescu este o aventură intelectuală extrem de provocatoare.  

Teza principală: În loc să recupereze decalajul de dezvoltare faţă de statele vest-europene, ca urmare a unei combinaţii nefaste între polici publice nesănătoase şi lipsite de viziune, o structură a proprietăţii inadecvată modernităţii şi extrem de inechitabilă, un aparat birocratic împovărător, corupt şi ineficient, lipsa investiţiilor în capitalul uman, orientarea preponderenta către exportul cerealier în cea mai mare parte a epocii moderne şi un pic de ghinion, România s-a adâncit în sărăcie. Murgescu contrazice astfel unele dintre vederile larg răspândite chiar şi printre publicul educat, anume că România a fost mai racordată modernităţii în anii interbelici şi că în acea perioadă nivelul de trai al ţării era mai apropiat de cel vest-european, responsabilă de înapoierea ţării fiind în principal perioada comunistă. 

Ideea care m-a frapat cel mai tare a fost ca pentru economiile orientate către export, aşa cum a fost România, esenţială în asigurarea dezvoltării pe termen lung este existenţa unei redistribuiri echitabile a veniturilor din comerţul exterior, astfel încât să fie stimulată piaţa internă şi nu doar o pătură subţire de privilegiaţi (fie ei mari proprietari sau mări industriaşi), a căror bunăstare nu face decât să îngroaşe importurile de lux, fără să stimuleze consumul de masă.

 Revenind la vremurile noastre, presupunând că putem împărţi ultimul deceniu din istoria României în trei perioade, am avea următoarele secvenţe: 

A) 2000-2004 - Anii unei creşteri economice axată pe exporturile cu valoare adăugată scăzută, bazate pe costurile reduse ale forţei de muncă şi preţurilor scăzute şi subvenţionate ale energiei şi transporturilor. Aceştia sunt totodată anii în care migraţia forţei de muncă în Occident capăta amploare, iar remiterile romanilor din străinătate devin o sursă majoră de finanţare a economiei. 

B) 2005-2008 - Ani în care creşterea economică se bazează preponderent pe dinamica pieţei interne stimulată de curgerea impresionantă a investiţiilor străine, care au antrenat o apreciere reală atât a veniturilor, cât mai ales a activelor (imobiliare, monetare sau de capital). De asemenea, sunt anii unei relaxări fiscale care a dinamizat investiţiile, a crescut nivelul de trai al majorităţii populaţiei, dar a şi făcut finanţele publice dependente în mare măsură de impozitele indirecte. 

C) 2009-2011 - Ani de recesiune şi de reaşezare a creşterii economice pe baza exporturilor, de data aceasta componenta principală fiind exporturile cu valoare adăugată mai mare (maşini şi utilaje, componente electronice, etc.). 

Presupunând că am revenit la un model mai sănătos de creştere economică, capcană reliefată de Murgescu se conturează foarte clar. Suntem într-un sistem economic în care veniturile obţinute din exporturi nu cascadează către celelalte segmente ale societăţii din câteva motive:

- Discriminarea flagrantă a muncii sub aspect fiscal în raport cu proprietatea şi capitalul;

- Venalitatea şi incompetenta sistemului administrativ care iroseşte banii destinaţi investiţiilor, neantrenând efecte de creştere a productivităţii în ansamblul societăţii. 

Se poate contra-argumenta că nedispunând de o pătură solidă de capitalişti, România trebuie să încurajeze acumularea de capital. Pe de altă parte, Murgescu arata că societăţile unde există o distribuţie mai echitabilă a activelor economice (proprietăţi şi capital), sunt cele care sunt mai dinamice, asigură o mai bună dezvoltare a capitalului uman şi se reorientează mai uşor schimbărilor conjuncturii economice externe (exemplul ilustrativ pe care îl dă Murgescu fiind Danemarca). 

În plus, ca urmare a penetrării masive a capitalului străin, acumularea capitalurilor este foarte posibil să fie exportata în anii ce vin, pe măsură ce randamentele oferite de alte pieţe vor deveni mai atractive decât cele din România. Asta se simte deja în amorţeala de pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, semn clar că fondurile de investiţii se orientează acum către alte pieţe central şi est-europene văzute că având perspective mai bune de creştere.

Prin urmare, de departe lectura anului din punctul meu de vedere. O carte plină de idei fertile la care merită să meditezi pe îndelete.