Squatting-CRIM cafe1

Pe 25 iulie, a avut loc (pe Strada Dianei nr. 4) primul Crim Café dintr-o serie mai lungă de activități pe care echipa CRIM și le-a propus. Tema centrală (squatting-ul) a atras peste 100 de persoane iar dezbaterile care au urmat proiectiilor de film au fost extrem de interesante. Cele 3 filme care au deschis seara ("Nécessaires territoires", "OKUPA – Chronicle of a Social Fight" și "Karlsruhe Squat Germany") au fost pretextul necesar pentru o discuție mai aplicată despre squatting și posibilitățile acestui fenomen în context românesc. Modul neconvențional al poziționării în fața ecranelor pe care rulau documentarele (spectatorii așezați spate în spate) nu a fost doar o coincidență, ci o redare fidelă a logo-ului CRIM. 

De asemenea, atmosfera familiară și dorința de interacțiune liberă a oamenilor au transformat acest eveniment într-unul despre care mi-e imposibil să cred că nu se va mai repeta. Cunoscători ai subiectului, oameni deja trecuți prin experiența squatting-ului, tineri care auziseră pentru prima dată de acest concept, sau persoane pur și simplu creative – toți, împreună, au ajuns la o concluzie organică: squatting-ul este o activitate necesară societății românești! 

De la cadrul legal sau consecințele penale/administrative ale gestului de squatting, până la modalitățile efective de ocupare a unui spațiu neposedat, conceptul de „squatting” a fost dezbătut, analizat, interiorizat. Augmentarea „dimensiunii creative a spațiilor abandonate” s-a produs mai apoi pe interpretarea personală a fiecăruia dintre cei care au participat, fie că motivațiile erau de ordin artisitic, social sau pur și simplu locativ. 

Aproape că nici nu mai contează dacă gestul de squatting pornește dintr-o convulsie existențială, atâta vreme cât conflictul este exclus iar solidaritatea este îngăduită. „Când ocupăm o clădire?” a fost întrebarea pe care toți au avut-o în minte la un moment dat. Putem – în fine – spune că am făcut „protecția muncii”! Ce va urma depinde doar de noi...