Torţionarii memoriei sub lupa Miliţiei Spirituale

Mai mulţi cercetători, cadre universitare, jurnalişti, studenţi, dar şi persoane din alte domenii ale vieţii social-economice, au depus astăzi la registratura CNSAS un memoriu adresat conducerii instituţiei care semnalează o serie de disfuncţionalităţi ivite în relaţia instituţiei cu cercetătorii acreditaţi la sala de studiu. 

O parte dintre cercetătorii care au semnat acest document au fost primiţi de către doi reprezentanţi ai Colegiului CNSAS – domnii Claudiu Secaşiu şi Virgil Ţârău – pentru a avea o discuţie informală în legătură cu problemele sesizate. Cei doi demnitari i-au asigurat pe semnatarii memoriului că vor rezolva în cel mai scurt timp problemele apărute în relaţia cu cercetătorii acreditaţi. 

Până la soluţionarea, în termenul legal de 30 de zile, a memoriului depus, Miliţia Spirituală va iniţia o dezbatere publică în legătură cu modificarea actului normativ care priveşte organizarea şi funcţionarea CNSAS (O.U.G. nr. 24/2008). 

Dezbaterea va fi canalizată pe oportunitatea menţinerii actualei legi de organizare şi funcţionare a CNSAS, care în momentul de faţă s-a transformat mai degrabă într-o instituţie de conspirare a Securităţii. Cercetătorii acreditaţi întâmpină dificultăţi în accesarea şi studierea arhivei fostului Departament al Securităţii Statului, acreditările, primirea documentelor, precum şi programarea la sala de studiu făcându-se constant cu depăşirea nejustificată a termenelor legale. 

De asemenea, Miliţia Spirituală solicită Parlamentului României să modifice legea de organizare şi funcţionare a CNSAS, astfel încât această instituţie să aplice procedurile existente la Arhivele Naţionale ale României, unde obţinerea acreditărilor, cercetarea şi fotocopierea documentelor sunt simple şi eficiente. De ex: la Arhivele Naţionale ale României procedura prin care un cetăţean se poate acredita, prin care poate studia şi fotocopia dosare durează doar 3 zile, iar fotocopiile nu se plătesc la bucată, ci există o taxă de 7 lei/zi (la CNSAS în schimb, un clişeu/fotografie costă 20 de bani). Menţionăm că la Arhivele Naţionale ale României accesul la documente similare cu cele ale CNSAS-ului (vezi Fondul Secţiei cadre a CC al PCR) este neîngrădit. Copiile de pe înscrisurile al căror conţinut poate afecta o terţă persoană nu sunt anonimizate, aşa cum se întâmplă în cazul CNSAS (vezi art. 1, alin. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii). 

Totodată, punem în discuţie însăşi existenţa Colegiului CNSAS, structură de conducere formată din 11 membri care au calitatea de demnitari ai statului român, asimilaţi subsecretarilor de stat. Având în vedere că în momentul de faţă Colegiul CNSAS nu mai poate da verdicte de colaborare cu fosta Securitate, deoarece calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii poate fi stabilită doar de către Curtea de Apel Bucureşti, considerăm ca raţiunea de a fi a acestei structuri de conducere bugetofage a dispărut în totalitate. 

Astfel, atribuţiile Colegiului CNSAS sunt strict administrative (acreditează cercetători, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al CNSAS, coordonează activităţile de cercetare ale instituţiei etc.), or pentru asemenea lucruri  nu este normal ca în fruntea unei instituţii cu un personal de maximum 300 de angajaţi să funcţioneze 11 demnitari care beneficiază la rândul lor de şoferi, secretare, consilieri sau locuinţe de serviciu. 

Semnalăm pe această cale şi o carenţă foarte mare în ceea ce priveşte obiectul de activitate al CNSAS – instituţia „ofiţerului acoperit” pe teritoriul României: în cei peste 10 de ani de funcţionare, CNSAS a deconspirat doar doi ofiţeri acoperiţi (senatorii Mircea Coşea şi Şerban Mihăilescu), restul persoanelor deconspirate făcând parte din categoria informatorilor sau a ofiţerilor/angajaţilor civili ai MAI.