„Protestatarul 2011“ în varianta românească

„Protestatarul“ a fost declarat personajul central al anului 2011 de revista americană „Time“. Vă propunem o alternativă autohtonă: istoricul rebel Mihai Bumbeş. 

Preluare adevarul.ro 

Revista „Time" a declarat personajul colectiv „Protestatarul" drept „Omul Anului 2011" în lume. Cine, când, unde şi de ce a protestat în România? Deşi nu am avut nici dictaturi de răsturnat, nici nu am trecut dincolo de marginea prăpastiei financiare, ca grecii, le avem şi noi pe ale noastre. Vi-l propunem, deci, pe Mihai Bumbeş, omul revoltat autohton, istoric la bază şi protestatar de vocaţie. 

Urmează un portret în tuşe ample, din care se va afla ce a fost, de fapt, acel „occupy" din noiembrie de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, primul protest studenţesc organizat în România în ultimii - atenţie! - 16 ani. Bumbeş al nostru are 30 de ani, este, deci, „copilul tranziţiei". De nouă ani iese în stradă. Glumeşte că e făcut la o beţie cu ţuică, dar asta, desigur, nu e o scuză. 

N-aţi auzit până acum de Mihai Bumbeş. Sau dacă aţi făcut-o înseamnă că sunteţi dintre puţinii care mai ies în stradă în România anului 2011 pentru a susţine o cauză. În limbajul de lemn al jurnalismului pe-repede-înainte, Bumbeş ar fi „protestatarul de profesie". Nu e doar atât. Într-o ţară cu un apetit extrem de scăzut pentru revendicări, bărbatul acesta de 30 de ani care îşi ascunde uneori chipul în spatele unei bandane este o pasăre rară.

Vrea ca lumea din jurul său să arate altfel, să se enerveze şi să schimbe ceva. 

„Vor spune toţi că sunt un anarhist", şi-a expus cu voce tare gândurile în momentul în care aparatul foto se pregătea să-l surprindă cu gluga trasă şi eşarfa prinsă peste faţă. Poate că veţi spune, dar rândurile nu se opresc aici. Istoria nu s-a terminat. Furia împotriva sistemului coboară de pe copertă, din „Adevărul" şi din „Time", şi merge mult mai departe, în aspiraţiile şi în viitorul nostru. 2011 se încheie fără concluzii certe, doar cu multe chipuri. Printre ele, cel al lui Mihai Bumbeş. Continuarea aici.