Împotriva "burgheziei compradores" și a legilor bunului-plac

Miliția Spirituală se solidarizează cu poziția tuturor cetățenilor și ONG-urilor care au avut și au o atitudine publică fermă împotriva gestului majorității parlamentare de a aduce modificări antidemocratice unor prevederi ale Codului Penal. Maniera total netransparentă și sectară în care au decis și votat într-o chestiune fundamentală a statului de drept aceste comisii parlamentare, la ceas de noapte, departe de ochii opiniei publice, reprezintă cu siguranță o circumstanță agravantă (vezi în acest sens încălcarea dispozițiilor Legii nr. 52/2003 care stipulează că orice proiect de act normativ trebuie să se afle în dezbatere publică timp de 30 de zile). 

Pe toți acești demnitari, pasămite aleși ai neamului, îi încurcă în mod cât se poate de evident procedurile democratice. Ei au visat nici mai mult, nici mai puțin decât să instituie în România clivajul imoral între cetățenii supuși legii și cei aflați deasupra acesteia! În mod cât se poate de reprobabil, aceștia au legalizat practic "parlamentarismul de drept divin". Proiectul de lege trecut de camere se va întoarce înapoi la Parlament, dar tentativa rămâne. Ceea ce au încercat acești parlamentari ai rușinii (sau, mai bine zis, ai nerușinării!) este în contradicție flagrantă cu opțiunea europeană a României.

Discuțiile în acest sens nu prezintă nuanțe în condițiile în care nu s-au sesizat doar importante ambasade occidentale la București (Statele Unite, Franța, Germania, etc.), ci și Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia Europeană și chiar grupul socialiștilor din Parlamentul European prin vocea lui Hannes Swoboda. În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să atace la Curtea Constituțională aceste modificări care asigură demnitarilor o super-imunitate. În fața acestor reacții fără precedent, premierul Ponta și ministrul de Externe Corlățean nu au găsit altceva mai bun de făcut decât să critice ambasadele pentru imixtiuni în "treburili' noastre interni" (o replică celebră din vremea regimurilor Nicolae Ceaușescu sau Ion Iliescu).

De asemenea, o altă tentativă de lovitură legislativă este și Legea privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse pe care aleșii neamului au amânat-o până pe data de 17 decembrie, a.c. Potrivit acestui proiect de act normativ, ar urma să fie amnistiate toate infracțiunile pentru care Codul Penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 4 ani inclusiv sau amendă. De "beneficiile" acestei aberații legislative ar urma să se bucure în primul rând infractori care au ocupat demnități publice în statul român. 

Proiectul de lege nu este însoțit de o expunere de motive care să justifice adoptarea lui iar Ministerul Justiției nu și-a făcut publică până în momentul de față poziția pe această speță (de ex.: că penitenciarele ar fi supraaglomerate și că ar fi imperioasă o lege a amnistiei și grațierilor). Cu alte cuvinte, la baza acestei decizii a stat o inițiativă pur politică, unilaterală, și nu o motivație "tehnică" din partea organului administrativ competent. 

Practica nu este însă nouă, ea are strămoși cât se poate de semnificativi în chiar zorii democrației post-decembriste: Decretul-lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990 privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse, semnat la acea dată de către președintele CFSN, Ion Iliescu, prin care, pe lângă amnistierea infracțiunilor politice, au fost inserate mai multe prevederi care au scos de sub incidența legii fapte care fuseseră comise la Timișoara și București în timpul Revoluției. Astfel, toate infracțiunile "pentru care Codul Penal sau legile speciale prevedeau o pedeapsă privativă de libertate până la 3 ani inclusiv sau amendă" au fost amnistiate ("neglijența în serviciu", "favorizarea infractorului", "vătămarea corporală cu arme albe", ș.a.m.d.). Au scăpat atunci de pușcărie decidenți politici și administrativi, militari din Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne. Vor să scape astăzi, pe același sistem, numeroși comilitoni politici și de afaceri!

Considerăm că în aceste zile, parametrul democratic al României a scăzut dramatic iar Parlamentul a demonstrat încă o dată că este o instituție în care corupția și imoralitatea fac casă bună.

Considerăm că devine urgentă o dezbatere publică serioasă privind modificarea legii partidelor politice, a legii electorale și a întregii legislații care stă la baza mecanismelor de alegere și reprezentare în statul român! În acest moment, falimentul democrației românești pare evident iar clamatele principii de funcționare a statului nu sunt altceva decât forme fără fond, adevărate ficțiuni dintr-o piesă de teatru cu "hoți" și "proști"!