Legea securității cibernetice, încă o tentativă a serviciilor de intra în viața privată a cetățenilor, e neconstituțională
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) salută decizia CCR de a declara neconstituțională, în ansamblu, Legea securității cibernetice. Această lege reprezintă încă o tentativă a legiuitorului, împreună cu serviciile de informații, de intruziune în viața privată a individului sub pretextul luptei împotriva terorismului.
Conform comunicatului CCR legea este considerată neconstituțională în ansamblul ei, judecătorii considerând că sunt mai multe articole, decât semnalase societatea civilă, care încalcă Constituția. Principalele articole neconstituționale, așa cum au fost ele sesizate de societatea civilă sunt 2, 3, 16 și 17.
În ultimii cinci ani România a traversat o întrecere absurdă între autoritățile statului – care au impus legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care le-a declarat neconstituționale. Organizațiile semnatare au semnalat de fiecare dată aceste derapaje și au cerut parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului.
Considerăm că după patru verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
O cronologie a invalidării legilor din categoria „Big brother”:
- Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor.
- În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor sunt neconstituţionale.
- Însăși Directiva europeană privind retenția datelor a fost invalidată în luna aprilie 2014, de Curtea de Justiție Europeană. Aceasta a deschis calea statelor europene care implementaseră directiva să-și abroge legile naționale.
- În loc să profite și să abroge Legea 82/2012, Parlamentul României a plusat, adoptând în regim de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței guvernului 111/2011, prin care mai instituie o măsură abuzivă: înregistrarea utilizatorilor de cartele Pre-Pay și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi. Aceasta a fost declarată neconstituțională în septembrie 2014.
- Aceeași celeritate din partea legiuitorului a fost manifestată și în privința Legii securității cibernetice, adoptată tacit de Camera Deputaților și unanim de Senat în decembrie 2014.
***
Istoricul legii securității cibernetice:
Amintim că la 19 decembrie 2014, Legea securității cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților. După ședință, unii senatori au susținut că nu ai știut ce au votat.
Mai multe organizații ale societății civile au ieșit în stradă și au făcut imediat un apel către Grupurile parlamentare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și către președintele României, ca să întreprindă fiecare demersurile constituționale pe care le au la îndemână pentru a repara gafa senatorilor.
Decizia de azi a CCR vine ca urmare a sesizării depusă de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, imediat după votarea legii în Senat.
Pentru semnatari,
Bogdan Manolea Maria-Nicoleta Andreescu
Director executiv Director executiv
Asociația pentru Tehnologie și Internet APADOR-CH
Organizațiile societății civile care au contestat constituționalitatea Legii securității cibernetice:
Mircea Toma, Președinte, ActiveWatch
Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
Mihail Bumbeș, Președinte, Asociația Miliția Spirituală
Laura Ștefan, Expert anticorupție, Expert Forum
Violeta Alexandru, Director, Institutul pentru Politici Publice
Tiberiu-Constantin Turbureanu, Președinte, Fundația Ceata
Gabriel Petrescu, Director executiv, Fundația pentru o societate deschisă
Claudiu Marginean, Președinte, Asociatia Copyratul Roman
Vasile Crăciunescu, Președinte, Asociatia Geo-Spatial.org
Elena Calistru, Președinte, Asociația Funky Citizens
Oana Preda, Director Executiv CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Cătălin Hegheș, director executiv Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER
Cristian Ghinea, director Centrul Român pentru Politici Europene CRPE
Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent CJI
Ionuț Oprea, Președinte al Asociației Interactive Advertising Bureau România (IAB România)
- See more at: www.apador.org#sthash.xtoLTSZT.dpuf
Comentarii